De ce candidez?

Când lucrurile încep să se schimbe, când munca ta începe să dea roade, nu te opreşti, ci mergi înainte!
Reforma din cultură, din educaţie și legislaţia privind protecţia copilului sunt domeniile asupra cărora mi-am pus cel mai puternic amprenta, dar care au în continuare nevoie de atenţia noastră, de implicarea mea, de expertiza pe care am adunat-o şi utilizat-o în toţi aceşti ani.
Prin cele peste 100 de proiecte legislative iniţiate şi în calitate de lider de grup la Senat timp de două sesiuni parlamentare am reușit să pun pe agenda publică problema copiilor instituționalizați, am inițiat proiectul de lege care a dus la transparentizarea tezelor de doctorat și m-am luptat cu succes pentru ca artiștii să fie incluși în categoria antreprenorilor de toate felurile, atunci când aceştia au avut cea mai mare nevoie, în momentele dificile ale instituirii stării de urgență de la începutul acestui an.
La nivel de partid, experienţa mea ca ministru al Culturii s-a regăsit în programul de guvernare al USR.
Dar munca mea nu se opreşte aici! Cu ajutorul vostru, voi continua reforma în aceste domenii, voi lucra la îmbunătăţirea cadrului legislativ, şi împreună vom aduce la nivel național schimbarea mult dorită.
0
Luări de cuvânt în plen
0
Inițiative legislative
0
Declarații politice
0
Întrebări & Interpelări

USR – un partid pentru întreaga societate

USR este un partid cu un potențial imens, cu militanţi fideli, capabili să reprezinte interesele diverselor categorii sociale.

USR trebuie să acţioneze ca agentul înnoirii societăţii ca întreg, punând accent şi pe sectoare precum cultură, conservarea patrimoniului, educaţie, protecţia copiilor, măsuri de suport pentru anumite categorii sociale. 

România este o ţară extraordinar de complexă, cu o populaţie polarizată, divizată pe plan social şi economic, şi cu interese diverse. Nu ne putem adresa doar unor anumite categorii sociale. Nu ne putem apleca doar asupra anumitor domenii şi sectoare, ci trebuie să identificăm problemele şi să oferim soluţii pentru întrega societate.

Chiar la nivel de Bucureşti, această diversitate este observată şi de fragmentarea votului în aceste alegeri locale. Diversitatea celor ce locuiesc în Bucureşti cere şi o serie de propuneri care să atingă domenii precum cultură, educaţie, antreprenoriat cultural, protecţia categoriilor defavorizate. Să nu uităm că Bucureştiul este oraşul cu cei mai mulţi artişti independenţi din ţară, pentru care eu am reuşit să obţin sprijin financiar şi protecţie socială din partea Guvernului.

Bucureştiul înseamnă alegători interesați de educaţia lor şi a copiilor lor, un electorat interesat de patrimoniul cultural, un electorat angajat în sectorul cultură și patrimoniu şi a cărui supravieţuire depinde de acest sector, un electorat interesat de problemele sociale ale acestui oraş (interesat de ce se întâmplă în centre de plasament, de ce se întâmplă cu abuzurile, cu violenţa împotriva minorilor, de ce şi cum învaţă copiii lor la şcoală). Acesta este Bucureştiul real, un mozaic de oameni, interese şi nevoi. De aceea, este de datoria noastră să răspundem problemelor unui număr cât mai mare de alegători. Aceasta este vocaţia unui partid parlamentar, aceasta este datoria unui partid guvernamental.

USR a ajuns la maturitate, iar ca orice partid matur trebuie să fidelizeze un electorat cât mai divers, propunând candidați cu experiențe profesionale diverse, dar și cu experiența politică și notorietatea necesare pentru a câștiga!

Întâlnirea delegației USR cu Președintele Iohannis înainte de investirea Guvernului Dăncilă, Cotroceni, ianuarie 2018
Cu Filiala USR a Sectorului 1, team building, Sibiu 27 ianuarie 2019
La strâns de semnături, 2 iunie 2019
Cu fiica mea, 10 august 2018
La un marș și flash mob, pentru siguranța femeilor, și împotriva violenței domestice, cu parlamentari și militanți USR, 20 octombrie 2018, Piața Universității
Pride 2019
În ședință de Birou Național USR, 2 iunie 2019

VLAD ALEXANDRESCU

Lupta mea a fost atât în Parlament, cât şi în stradă împotriva abuzurilor PSD.
În Parlament, ca senator de Bucureşti am luptat împotriva majorității parlamentare PSD – ALDE – UDMR. Am folosit toate mijloacele posibile, de la moțiunea de cenzură, la inițiativele legislative, la amendamente, de la aparițiile publice în media la bătăliile în comisiile parlamentare.
Am dus la bun sfârşit proiectele propuse în domenii cheie precum: Educația, Cultura, Protecția Copilului, Justiție, Protecția Mediului și Sănătate.
La Cracovia, în iulie 2017, ca șef al delegației României la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial am obținut o mare victorie pentru România: am înscris în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO) pădurile virgine de fag de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului, Strâmbu Băiuț (Maramureș), însumând aproape 24.000 hectare.
În ciuda propunerii IUCN de amânare pentru obținerea de noi date („deferral”), în absența inexplicabilă a reprezentanților Ministerului Apelor și Pădurilor, am desfășurat pe parcursul celor cinci zile pe care le-am avut la dispoziție, împreună cu șefii de delegații ale țărilor implicate, o intensă activitate de lobby și mobilizare, astfel încât am reușit să-i convingem pe reprezentanții celor 21 de țări din Comitetul Patrimoniului Mondial să accepte înscrierea pădurilor de fag în Lista Patrimoniului Mondial.
A fost o mare victorie pentru conservarea pădurilor de fag din România, o lovitură hotărâtoare dată tăierilor de păduri ilegale și un mare pas înainte către a obliga autoritățile românești la îmbunătățirea managementului pădurilor, un capitol neglijat sau supus de-a lungul anilor unor nenumărate abuzuri. Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuiește în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, și ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia).
Ca membru în Comisiile parlamentare, am promovat inițiative legislative, amendamente la proiectele de lege, în favoarea cetățeanului și a școlii românești, în favoarea ocrotirii Patrimoniului Cultural și Național al României, pentru o recunoaștere reală a artiștilor și a sectorului independent.
În stradă am fost de zeci de ori alături de membrii noştri şi de cetăţeni pentru a contesta abuzurile PSD-ului. Am folosit toate pârghiile posibile, inclusiv influenţa de parlamentar şi chiar contactele internaţionale dezvoltate în perioada mandatului de ministru şi de ambasador pentru a contracara derapajele guvernării actuale de la principiile statului de drept, risipa banului public și abuzurile regimului Dragnea. Am luptat în stradă şi în Parlament pentru Justiţie, pentru o Românie altfel. Am protestat la 10 August 2018 în Piața Victoriei, alături de fata mea, care a fost gazată, și-a pierdut cunoștința și a fost luată de SMURD.
Am contribuit la unitatea doctrinară a USR, lucrând cu grupuri de sensibilități ideologice diferite și alcătuind o propunere de document comun de valori și doctrină politică, intitulat „USR Viu”, cu care m-am prezentat în fața Congresului partidului. 
Am realizat Programul de Guvernare în Cultură și Carta Valorilor, aprobate în Biroul Național al USR, respectiv Comitetul Politic al Partidului.
De asemenea, am adus la cunoştinţa publicului printr-o prezenţă susţinută în media şi social-media activitatea de senator, dar şi realizările colegilor din partid, am susținut pozițiile partidului în momente cruciale.
Merg înainte și, în acest sens, cu sprijinul dumneavoastră, mă înscriu în competiția pentru un nou mandat, 2020 – 2024, de senator al bucureștenilor. Am demonstrat că merit să continui să vă reprezint pe fiecare dintre dumneavoastră.
În grup de lucru la Statutul Artistului, 2017

I. CULTURA

USR este un partid de oameni liberi care vor o societate de oameni liberi, autonomi, independenți și capabili să își conducă singuri destinele. Una dintre prioritățile mele este să promovez cultura antreprenoriatului în mediul cultural. Antreprenoriatul cultural reprezintă o oportunitate pentru revigorarea culturii tradiționale, alternative și moderne. Este o oportunitate pentru infuzia de noi resurse, o posibilitate pentru dezvoltarea unor inițiative inovative și rentabile economic care să îmbunătățească viața artiștilor români.
Întâlnire la Senat cu delegația franceză pentru pregătirea Sezonului cultural România-Franța, 7 martie 2017
Delegație UNESCO, Conferința Generală UNESCO, Paris, 1 noiembrie 2018
Flash mob în plenul Senatului pentru Roșia Montană, 11 iunie 2018
Grup de lucru în cabinetul parlamentar referitor la monumentele de for public din București, Senat, 21 septembrie 2018
Am sprijinit sectorul creativ şi artiştii independenţi, am protejat patrimoniul cultural, am luptat împotriva sinecurilor politice şi pentru reformarea sectorului cultural.
1.1 Granturi pentru operatorii culturali independenți (realizat)
Am făcut demersuri multiple, scrisori, un memorandum și interpelări, pentru a susține financiar artiștii independenți rămaşi fără venit, atât în timpul stării de urgență, cât și ulterior în starea de alertă. Pandemia de Coronavirus, criza economică și situația incertă a sectorului cultural a amplificat precaritatea și starea de deznădejde a artiștilor independenți din România. Aflați deja într-o stare de incertitudine, sărăcie și lipsiți de resurse și sprijin public pentru a-și îndeplini menirea artistică, artiștii independenți din țara noastră sunt printre cele mai mari victime ale nepăsării, devalorizării artelor și a unui stat incapabil să-și îndeplinească îndatoririle constituționale.
1.2 Reabilitarea bibliotecilor şcolare (promulgat);
Printr-o lege inițiată de mine, bibliotecile școlare primesc anual de la Ministerul Educației fonduri pentru reînnoirea fondului de carte.
1.3 Implementarea platformei tezelor de doctorat (promulgat);
Am inițiat legea privind dezvoltarea platformei electronice la Biblioteca Națională a României în care să fie accesibile online toate tezele de doctorat susținute, astfel încât plagiatele să poată fi detectate de orice persoană care le cercetează.
1.4 Dosarul Roșia Montană în UNESCO (blocat de Guvernul PSD, reluat de Guvernul PNL); 
Ca membru în Comisia parlamentară UNESCO, am susținut și am obținut în Bahrein, în iulie 2018, la reuniunea Comitetului Patrimoniului Mondial o variantă a deciziei UNESCO diferită de cea propusă de guvernul Dragnea, salvând astfel candidatura României pentru un viitor vot; imediat după instalarea Guvernului Orban, am făcut lobby și presiune publică pentru trimiterea de îndată a notificării pentru reluarea candidaturii Roșiei Montane.
1.5 Statutul Artistului (în lucru);
Am organizat o serie de dezbateri și am avut mai multe discuții cu oamenii din domeniul cultural în vederea realizării Statutului Artistului, singura formă legală prin care artiștii independenți pot deveni antreprenori ai propriului lor start up.  În următorul mandat îmi asum să continui lupta pentru ca statul și societatea să recunoască arta independentă, să stimuleze artiștii independenți să devină autonomi financiar, liberi de constrângeri și pregătiți să ofere acces la Cultură tuturor românilor. Intenționez să fac asta prin continuarea proiectului legat de adoptarea Statutului Artistului precum și prin alte inițiative legislative care să sprijine arta independentă (d. ex. o nouă lege a teatrelor independente).
2.1 Propun construcția unei noi săli multi-funcționale de spectacole, concerte, galerii, librărie printr-o investiție directă din fonduri europene și/sau Banca Mondială. Sala va fi amplasată în București și va avea o administrare independentă urmând să prezinte în mod regulat diferite evenimente culturale precum concertele din cadrul Festivalului “George Enescu”, spectacolele de teatru sau alte spectacole realizate de artiști români și străini, galerii de artă contemporană etc.
2.2 Extinderea infrastructurii culturale urbane și periurbane. Reconversia spațiilor industriale abandonate sau a unor spații de patrimoniu cultural abandonat va oferi centre culturale moderne cu săli de spectacole, studiouri pentru artiști etc. în afara centrului Bucureștiului, ducând la o dezvoltare sustenabilă, policentrică, a capitalei și a orașelor-dormitor din jur.
2.3 Reformarea rolului muzeelor în societate. Misiunea muzeelor va fi regândită pornind de la patru valori fundamentale: valoarea socială, valoarea educativă, valoarea economică și valoarea colecțiilor.
(Re)lansarea la nivel național a dezbaterii privind reprezentarea istoriei poporului român trebuie să ajungă la un nou discurs muzeal, care va fi implementat în primul rând în Muzeul Național de Istorie a României, instituție închisă publicului de mai bine de 17 ani (cu excepția secției Tezaur și a unor săli de expoziții temporare), rămasă în conformismul naționalist și în facilitatea istoriei propagandistice ceaușiste. 
2.4 Creșterea accesului la actul de cultură. Prin propunerea de cofinanțare a programelor naționale, în parteneriat cu autoritățile locale instituțiile publice de cultură și operatorii culturali (teatre, muzee, săli de concerte etc), voi urmări dezvoltarea periodică de programe de educație prin cultură pentru categorii diferite de public (copii, liceeni, public adult, seniori etc). De asemenea, prin intervenție legislativă, toate instituțiile de cultură vor primi posibilitatea să accesibilizeze și să adapteze de urgență spațiile culturale pentru categorii de public defavorizate (persoane cu dizabilități locomotorii, nevăzători, seniori etc.).
2.5 Acces flexibil și modern la artă și cultură pentru copiii și tinerii României. Grup de lucru pentru regândirea programei școlare și a activităților școlilor (facultative, de tipul Săptămâna Altfel) în parteneriat cu Ministerul Educației prin: a) implementarea unor programe de rezidențe artistice în școli; b) cursuri de introducere în artă realizate de artiști; c) instituirea, în Legea Educației Naționale, a obligativității ca școlile și liceele să organizeze anual programe de educație culturală și artă în educație, ținute de specialiști cu experiență practică în educație culturală.
2.6 Creșterea consumului de carte printr-o strategie trans-sectorială pentru combaterea analfabetismului funcțional
Voi demara campanii de conștientizare a importanței lecturii, desfășurate în școli, grădinițe, biblioteci și spații alternative, cu o importantă componentă mass-media; dotarea bibliotecilor școlare și locale cu carte, conform prevederilor legale (cu sprijin în legea pe care am inițiat-o și care a fost promulgată, ce stabilește sumele prin care Ministerul Educației contribuie în fiecare an la reînnoirea fondului de carte al bibliotecilor școlare).
2.7 Investiții în infrastructura culturală rurală. Prin recuperarea căminelor culturale și transformarea lor în centre culturale comunitare (care vor avea săli de spectacole, bibliotecă, spații de întâlniri, dotare tehnică), pornind de la modele europene și experimente autohtone reușite, vom crea cadrul pentru accesul sporit la cultură în mediul rural, în urbanul mic și în zone defavorizate cultural. Voi propune un program-pilot național de reconversie culturală care să poată demara în 2021.
2.8 O nouă lege a teatrelor care să ofere recunoaștere juridică și un cadru normal de dezvoltare tuturor companiilor de spectacol (teatrale, coregrafice, muzicale) din România, indiferent de forma juridică. Prin această lege companiile teatrale/muzicale/coregrafice private vor avea acces la spații, aparatură, logistică și finanțări specifice pentru a-și dezvolta activitățile. Voi reduce astfel discriminarea existentă în prezent între instituțiile de stat și operatorii culturali privați.
2.9 Susținerea și dezvoltarea parteneriatului public-privat la nivelul sectorului cultural prin susținerea cu prioritate a co-producțiilor și a difuzării de produse culturale, precum și a unor programe speciale cu aport nefinanciar. Acestea din urmă vor fi realizate prin punerea anuală la dispoziție gratuită de către instituțiile publice de cultură a spațiilor și infrastructurii aferente (săli de spectacole, studiouri, echipamente tehnice etc) pentru artiști și operatori culturali privați. În acest fel, se va încuraja colaborarea și coeziunea la nivel de sector cultural.
2.10 Protecția monumentelor istorice aflate în pericol printr-o lege nouă a patrimoniului
Această lege va reglementa parteneriatul în diverse forme dintre Stat și deținătorii bunurilor sau expresiilor patrimoniale în vederea protejării și punerii lor în valoare și modul de intervenție a statului pentru a împiedica dispariția monumentelor istorice.
2.11 Restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice. Voi iniția o strategie națională de restaurare și susținere a implementării prin consultanță din administrația centrală pentru autoritățile locale și regionale. Voi depune o inițiativă legislativă de sprijinire a proprietarilor privați ce întreprind pe cheltuiala proprie lucrări de conservare și restaurare a bunurilor din patrimoniul cultural național prin asigurarea, în baza documentelor justificative, a unor deduceri fiscale sau a unor altfel de stimulente.
2.12 Reorganizarea Arhivelor Naționale în subordinea Ministerului Culturii. Sovietizarea, în 1951, a Arhivelor Statului și sigilarea lor în subordinea Ministerului Afacerilor Interne a cimentat modelul sovietic de control polițienesc și de instituire a secretului asupra tuturor documentelor istorice ale României, privând astfel pe cetățeni de memoria lor istorică sau filtrându-le accesul la ele după reguli draconice. Arhivele Naționale sunt parte integrantă a patrimoniului cultural național și voi propune o lege de reorganizare a lor în subordinea Ministerului Culturii, așa cum se întâmplă în aproape toate țările Uniunii Europene. Imobilele în care funcționează Direcțiile Județene ale Arhivelor și care sunt azi în patrimoniul Inspectoratului General al Poliției Române vor fi trecute toate în administrarea Arhivelor Naționale, care vor deveni o instituție publică de cultură în subordinea Ministerului Culturii.
2.13 Întărirea cooperării cu UNESCO, pentru accesul la resurse în vederea conservării și punerii în valoare a monumentelor de valoare universală. Reluarea demersurilor pentru înscrierea în Patrimoniul Universal UNESCO a peisajului cultural minier de la Roșia Montană și a Căii Eroilor realizată de Brâncuși de la Târgu Jiu. Depunerea unui dosar similar pentru Cetatea Histria (15 secole de iradiere a civilizației antice grecești și romane, apoi a creștinismului în Scythia Minor și în Dacia). Reluarea demersurilor pentru înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a Pelerinajului de la Șumuleu Ciuc (cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală și de Est). 
În comisia de Învățământ a Senatului, cu o delegație de elevi, 2 iunie 2019

II. EDUCAŢIE

Politicienii români s-au jucat de-a reforma pentru trei decenii, iar acestea au schimbat de nenumărate ori fața sistemului educațional – fără efecte semnificative asupra calității educației. USR trebuie să promoveze educația centrată cu adevărat pe nevoile copilului, cu metode de predare moderne, cu tehnologie și tehnică de predare de ultimă oră și spații educaționale moderne.
Decorat de Ambasadoarea Franței, cu ordinul "Palmes Académiques" în grad de Cavaler, 5 aprilie 2018
Vorbind în plenul Senatului, 2018
Puteți vedea aici o parte din activitatea mea în domeniul educației, interpelările și întrebările parlamentare, sesizări la CCR împotriva legilor toxice, inițiativele legislative menite să ajute educația copiilor la început de drum în viață.
Am militat pentru dezvoltarea infrastructurii de e-learning, pentru un sistem online cu adevărat performant. 
La nivel universitar m-am opus permanentizării unor persoane în funcțiile de conducere, așa-numiților baroni universitari. Am depus un proiect de lege pentru limitarea mandatelor rectorilor la maximum două și pentru alegerea decanilor direct de către cadrele didactice, de cercetare și de către studenții din acea facultate.
1.1 Programe educative pentru cadre didactice, părinți și copii, în vederea prevenirii violenței domestice, a hărțuirii și violenței sexuale, inclusiv prin organizarea de parteneriate școală – comunitate – familie.
1.2 Anul cărții (promulgat)
Ca urmare a acestei legi, în 2019 au fost organizate turnee ale scriitorilor în școli, licee precum și în diverse locuri din țară pentru a susține lecturi publice în fața elevilor, dar și în fața iubitorilor de literatură.
1.3 Publicarea tezelor de doctorat în format electronic (promulgat)
Școlile doctorale să  transmită un exemplar în format tipărit și în format electronic al tuturor tezele de doctorat la Biblioteca națională a României, pentru a preveni plagiatul tezelor de doctorat. Forma trimisă spre promulgare poate fi consultată aici.
1.4 Revocarea titlului de doctor să fie în continuare făcută prin decizia ministrului, după raportul CNATDCU (au fost duse bătălii grele în Comisia de Învățământ). Totuși, PSD a reușit introducerea unei prevederi prin care diploma de doctor să fie invalidată doar la decizia unei instanțe de judecată.
2.1 Accesul echitabil la educaţie de calitate. Reducerea decalajului dintre urban şi rural prin crearea unei strategii de atragere şi menţinere a cadrelor didactice în mediul rural, corelat cu programe de formare continuă a cadrelor didactice.
Sistemul educațional din România are nevoie de o recalibrare a propunerilor de politici publice care ar trebui să aibă în vedere compensarea sau echilibrarea acelor decalaje pe care mediul extra-școlar le generează și pe care le putem observa atunci când comparăm rezultatele școlare ale elevilor din rural cu rezultatele elevilor din urban. Elevii trebuie să aibă școala aproape de domiciliu, iar pentru asta este nevoie de dezvoltarea infrastructurii educaționale, este nevoie de acordarea personalității juridice și unităților de învățământ cu efective mai mici de elevi și este necesară asigurarea transportului gratuit, în condiții sigure, tuturor elevilor nevoiți să facă naveta.
2.2 Regândirea criteriilor de evaluare şi reevaluare a profesorilor şi fundamentarea lor pe criterii meritocratice.
Ocuparea unui post pe perioadă nedeterminată vine în fiecare an cu aceeaşi problemă. Faptul că multe posturi sunt blocate de profesori pensionari sau plecaţi în concedii medicale, profesori care menţin ocupate acele posture deși nu activează corespunzător.
2.3 Programe de educaţie parentală pentru o mai mare implicare a părinţilor în activitatea şcolară a copiilor.
Părinţii sunt parteneri în educaţie pentru că deţin cele mai multe informaţii despre copilul lor, ei furnizând informaţiii despre specificul școlarului, precum şi date despre contextul de dezvoltare a acestuia. Părinţii informează şi despre factorii de influenţă negativi care ar trebui evitaţi (fobii, neplăceri, stresuri, stimuli negativi, care determină inhibarea/izolarea copiilor etc.). Ei sunt persoanele care cunosc cel mai bine copilul şi constituie o bună sursă de consultanţă pentru cei care lucrează cu copiii lor şi sunt principalii susţinători ai copilului. De aceea, părinţii trebuie să se implice în activitatea copilului în afara casei şi să-i încurajeze şi pe ceilalţi părinţi să se alăture. Angajarea şi responsabilizarea familiei în educaţia copilului sunt fundamentale pentru reuşita participării la școală.
Pe de altă parte, cred că educația unui copil trebuie să înceapă din momentul în care femeia a rămas însărcinată. La ce mă refer? La faptul că atât femeia cât și bărbatul nu știu cum să se comporte cu copilul care va veni pe lume. Dacă din primele momente nu se realizează un cadru emoțional stabil, atunci copilul are de suferit. Nici un om nu este pregătit să înțeleagă acest limbaj nonverbal al copilului. De multe ori apar violențele infantile pentru că părintele devine exasperat. Trebuie să oferim suport părinților, educație paternală, copilul trebuie să vină pe lume într-un mediu prietenos și stabil. 
2.4 Creşterea numărului de consilieri şcolari, mediatori şi profesori de sprijin. Introducerea consilierilor psihologici în universitățile României.
Cabinetele psihologice sunt prea puţine şi sunt supra-aglomerate. Avem nevoie de creșterea urgentă a numărului de psihologi şcolari pentru a preveni comportamente problematice. Elevii din România nu beneficiază de ore de consiliere şcolară, ducând la efecte adverse precum creşterea ratei de abandon şcolar, amploarea fenomenului de bullying, creşterea actelor de violenţă fizică, verbală, psihologică în unităţile şcolare, alegerea unui parcurs educaţional necorespunzător şi problematic pentru un tânăr.
Este necesar să asigurăm o desfăşurare optimă a asistenţei psihologice şi profesionale prin creşterea numărului de psihologi şcolari, prin asigurarea mijloacelor necesare elevilor de a opta pentru un parcurs educaţional care să răspundă nevoilor şi intereselor lor, orientarea optimă în ceea ce priveşte alegerea parcursului profesional/academic după finalizarea studiilor preuniversitare pentru creşterea gradului de ocupare a pieţei muncii.
Un alt punct foarte important în programul meu pentru educația universitară este asigurarea asistenței psihologice pentru studenți în criză de stres psihologic și cu probleme de integrare. Această măsură este menită să reducă abandonul școlar din rândul studenților și promovează ideea de sănătate mintală în rândul studenților. 
În acest moment, studenților de la universitățile de stat le este asigurată asistența medicală la clinicile și spitalele de stat. Însă asistența psihologică nu este prevăzută în niciun fel. Studenții nu au indicații cum pot solicita consiliere psihologică, mai mult legea obligă doar universitățile de stat să asigure asistență psihologică studenților, nu și universitățile private. Acest lucru trebuie să fie schimbat urgent!
Universitățile trebuie să asigure consiliere psihologică studenților, în cazul universităților mici este nevoie ca Universitatea să aibă un contract cu un cabinet privat, la care să fie arondați studenții în momentul semnării contractului de studiu, iar universitățile mari să angajeze un psiholog care să asigure consiliere studenților aflați în criză. În acest mod, studenții se pot adresa direct psihologului, va exista confidențialitatea medic-pacient, evitând astfel problemele ce țin de GDPR, oferind însă consiliere psihologică profesionistă studenților.
2.5 Reformarea curriculumului şcolar
În acord cu programul USR pentru Educație, viziunea mea pune în centru ameliorarea calității corpului profesoral, încurajarea creativității copiilor și asigurarea unui curriculum consistent, atât în domeniul tehnologiei informației și al științelor exacte, cât și în domeniile umaniste. Îmi propun de asemenea încurajarea învățământului profesional. Un curriculum centrat pe competențe diverse, necesare formării unui cetățean încrezător, responsabil și activ.
Un curriculum relevant, o educaţie deschisă pentru toţi sunt absolut necesarea pentru reformarea şcolii în România. Materii învechite, abordări care nu sunt în acord cu cerinţele pieţei muncii, informaţii utile care nu sunt deloc predate şi acoperite, acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă curriculumul şcolar actual.
Mai mult, noile programe școlare pentru liceu trebuie să conţină elemente privind combaterea segregării, discriminării și violenței de gen. Persoanele cu dizabilități auditive trebuie să aibă manuale digitale adaptate nevoilor lor, dar şi să creştem numărul de manuale disponibile în limbile minorităţilor naţionale.
Fiecare elev este unic, are capacități diferite și talente diferite. Regândirea planurilor de învățământ în raport cu necesitățile moderne de formare a copilului, într-o educație de calitate, centrată pe elev. Lărgirea curriculumului la decizia elevului și a școlii, pentru creșterea gradului de corelare între sistemul educațional și piața muncii este o măsură care permite conectarea unității de învățământ/școlii la nevoile comunității și conduce la diminuarea inegalităților școlare. 
2.6 Implementarea la nivel național a unor măsuri care să prevină segregarea școlară a elevilor de etnie romă și a elevilor cu situația materială precară
Cauzele eşecului sau a succesului şcolar nu sunt generate doar de familie în cazul comunităţilor de etnie romă sau a celor dezavantajate, ci şi de şcoală. Numeroase studii care s-au concentrat asupra relaţiei dintre accesul şi succesul în educaţie al elevilor aparţinând minorităţii rome şi caracteristicile şcolii au ajuns la concluzia că o mare parte a acestor elevi frecventează instituţii de învăţământ prost dotate din punct de vedere tehnic şi material, cu fluctuaţie mare în rândul personalului didactic, în care relaţiile dintre şcoală şi familie sunt mai puţin active și în care persistă atitudini discriminatorii la adresa copiilor romi, acompaniate de așteptări scăzute ale cadrelor didactice cu privire la posibilitatea reușitei școlare și sociale a acestora. Nu vorbim aici de un singur factor, ci de un cumul de factori la nivelul organizării sistemului şcolar care duc la o rată sporită de abandon, cu impact major asupra dezvoltării profesionale în continuare, în viaţa de adult.
În medii defavorizate lipsa educației în anii preșcolari își lasă amprenta asupra elevilor. Înscrierea copiilor la grădiniță trebuie să fie obligatorie, precum și prezența zilnică la grădiniță a copiilor. Rata scăzută de participare la educație timpurie (grădiniță) este o problemă gravă a învățământului românesc. Primii ani din viața unui copil sunt esențiali în dezvoltarea competențelor cognitive și emoționale. Grădinițele trebuie să aibă o programă temeinică, relevantă care să dezvolte copiii intelectual și emoțional. Să formeze competențe de comunicare, de participare activă și responsabilă la viața socială și culturală, să ajute copiii să-și descopere și să valorifice potențialul.
Slaba finanțare a primelor cicluri de educație afectează mai ales categoriile vulnerabile. Participarea copiilor la grădiniță are efecte pozitive asupra stimei de sine a acestora și se corelează cu o mai mică probabilitate de abandon școlar. De asemenea, anii de educație timpurie sunt esențiali în dezvoltarea competențelor de limbă.
Este necesară implementarea la nivel național a unor măsuri care să prevină segregarea școlară a elevilor de etnie romă și a elevilor cu situația materială precară. Ministerul Educației trebuie să direcționeze resurse țintite pentru îmbunătățirea condițiilor de studiu și de viață școlară în acele comunități în care sunt diagnosticate situații în care elevii sunt dezavantajați.
Eficiența și eficacitatea programelor naționale precum „Cornul și laptele”, „Masă caldă în școală”, „Școală după școală” trebuie să fie regândite în ansamblu și crescute prin implementarea unor politici publice bazate pe analize, statistici și dovezi.
2.7 Plan educațional pentru integrarea copiilor cu CES (cerinţe educaţionale speciale)
Toţi elevii care participă la procesul de educaţie trebuie să beneficieze de o diferenţiere educaţională pentru că: au abilităţi diferite, au interese diferite, au experienţe anterioare de învăţare diferite, provin din medii sociale diferite, au diferite comportamente afective (timiditate, emotivitate) au potenţial individual de învăţare, învaţă în ritmuri diferite, au stiluri de învăţare diferite. O calitate esenţială a curriculum-ului şcolar actual este aceea că vizează un grad mare de flexibilitate, astfel încât să permită fiecărui copil să avanseze în ritmul său şi să fie tratat în funcţie de capacităţile sale de învăţare. Pentru aceasta este nevoie ca formularea obiectivelor, stabilirea conţinuturilor instruirii, modalităţile de transmitere a informaţiilor în clasă şi evaluarea elevilor să se facă diferenţiat. Evaluarea trebuie să vizeze identificarea progresului realizat de elev, luând ca punct de plecare rezultatele evaluării iniţiale.
Tratarea individualizată a şcolarilor facilitează adaptarea acestora la cerinţele şi obiectivele procesului instructiv-educativ şi presupune corelarea între cerinţele programei şi posibilităţile copiilor. Iar educaţia integrată va permite copiilor cu CES să trăiască alături de ceilalţi copii, să desfăşoare activităţi comune, dobândind abilităţi în vederea adaptării, integrării şi devenirii lor ca şi ceilalţi.
Alocarea unui număr mai mare de locuri elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) de natură a asigura accesul efectiv al acestora în unităţile de învăţământ de masă, consecinţa fiind oprirea discriminării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Limitarea accesului elevilor cu CES în unităţile de învăţământ de masă cu profil teoretic este, în fapt, tot o formă de discriminare și nu corespunde principiului constituţional al egalităţii substanţiale, reţinut de CNCD.
2.8 Cămine studențești moderne în București
Colegii mei de la USR Tineret au realizat o analiză a acestei probleme. Spațiile locative destinate studenților sunt insuficiente, iar ritmul în care Universitățile reușesc să construiască noi spații este extrem de lent. Voi iniția cadrul legal prin care o colaborare inter-instituțională între autoritățile locale, centrale și Universități să rezolve rapid această problemă extrem de apăsătoare și care are multe efecte sociale și economice. Însă un cămin studențesc nu trebuie să fie un loc în care studenții au doar posibilitatea de a dormi, ci și un spațiu destinat activităților recreative și studiului individual sau în grup. Infrastructura căminelor și cea adiacentă nu este gândită pentru a permite desfășurarea cât mai multor activități conexe actului educațional, fapt care indică lipsa unei viziuni generale asupra ceea ce înseamnă a fi student în București și în România. 
2.9 Digitalizarea artelor și studiilor umaniste – #DigitalHumanities
Epidemia de Covid-19 a evidențiat piedicile întâmpinate de către studenți în încercarea de a se educa de la distanță. Este necesară (1) implementarea unui sistem de abonamente la publicații de renume care să nu necesite deplasarea studenților la o bibliotecă precum Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” pentru a accesa un anumit articol academic și, de asemenea, (2) este necesar un program de digitalizare a resurselor scrise în limba română, pentru a facilita accesul studenților la bibliografiile primite în cadrul cursurilor și seminariilor. În următorul mandat voi susține programe guvernamentale de digitalizare a artelor și studiilor umaniste, atât la nivel universitar cât și în instituțiile publice și private de cultură. Digitalizarea artelor are potențialul de a pune în valoare cele mai importante contribuții românești la cultura universală, poate stimula cercetarea și educația culturală. România trebuie să ia parte la trendurile occidentale și globale de digitalizare a artelor și studiilor umaniste.

III. PROTECȚIA COPILULUI

Sistemul de protecție a copilului din România – așa cum am arătat în raportul meu – suferă în continuare de o mentalitate care omoară oameni, omoară creativitatea, distruge vieți și termină destine. Este timpul să punem capăt abuzurilor și practicilor imorale, totalitare și ilegale din sistemul de protecție. Îmi asum să continui procesul de reformă a sistemului de protecție prin măsuri legislative și lobby executiv.
Lansare Copiii lui Irod, Bookfest, Romexpo, 15 aprilie 2019
Întâlnire cu Prim-ministrul Ludovic Orban, pentru discutarea Memorandumului referitor la situația copiilor lăsați în grija statului, Palatul Victoria, 4 decembrie 2019
Întâlnire cu o delegație americană, traficul de minori, Senat, 4 aprilie 2018
O mare parte din atenția și resursele echipei mele s-au îndreptat către situația copiilor instituționalizați: am mers la foarte multe centre de plasament din București și din țară, în spitale de psihiatrie, în unități școlare speciale, am organizat dezbateri la grupul parlamentar USR Senat alături de tineri instituționalizați, de reprezentanți ai D.G.A.S.P.C., de asistenți maternali, de oameni din societatea civilă care cunosc fenomenul. 
Am sesizat instituţiile abilitate: A.N.P.D.C.A, Avocatul Copilului, D.G.A.S.P.C și Parchetul de pe lângă Judecătoria județului, pentru a rezolva abuzurile din sistem.
1.1 Avocatul Copilului în sprijinul copiilor abandonați
Prin amendament la legea Avocatului Poporului, am introdus atribuții clare ale Avocatului Copilului. Acesta efectuează astfel vizite neanunțate la centrele de plasament sau la spitalele de pediatrie și poate sesiza organele de cercetare penală în legătură cu situațiile de abuz asupra copiilor. 
1.1 Suport financiar pentru părinții adoptatori 
Prin amendament la Legea Adopției, am cerut indemnizație de concediu superioară pentru un părinte adoptator, pe modelul indemnizației de concediu primite la nașterea unui copil.
1.3 Lansarea raportului parlamentar – COPIII LUI IROD, Raport moral asupra copiilor lăsați în grija statului
După publicarea raportului meu parlamentar la Editura Humanitas, în aprilie 2019, am înaintat Guvernului, într-o audiență la Premierul Ludovic Orban, pe 4 decembrie 2019, alături de societatea civilă și organizații din domeniul apărării copiilor, un Memorandum cu un set de reforme urgente și de măsuri proporționale cu crimele săvârșite în sistemul așa-zis de „protecție” a copilului. Am reușit să obțin din partea Guvernului promisiunea combaterii fenomenului psihiatrizării copiilor și permiterea vizitelor inopinate în centrele de plasament pentru organizațiile ce se ocupă cu protecția copilului. 
2.1 Monitorizarea serviciilor sociale de îngrijire și suport pentru copiii abandonați
Având în vedere consecințele psihologice, sociale și economice grave care apar în urma violenței suferite de copii, voi veghea ca autoritățile care au competențe în organizarea și monitorizarea sistemului de protecție a copiilor, respectiv conducerea instituțiilor:
  •       Să urmărească problematica stopării violenței instituționale ca pe o prioritate, pentru ca astfel de situații să fie dezvăluite și stopate în cât mai mare măsură, iar minorii din centre și tinerii care au părăsit sistemul de protecție să beneficieze de intervențiile recuperatorii și suportul social de care au nevoie, precum și de compensațiile morale și financiare la care au dreptul;
  •       Să  introducă o procedură instituțională menită să prevină și să stopeze situațiile de violență din centrele rezidențiale prin care angajații și minorii ocrotiți să fie clar informați în legătură cu consecințele comiterii unor acte de violență fizică, sexuală sau psihologică în cadrul centrelor de plasament;
  •       Să depășească formele birocratice de control și să surprindă activitățile cu potențial dăunător pentru copii (rutinele plictisitoare și neadecvate vârstei copiilor, îngrijirea impersonală, neglijarea emoțională, atitudinile egalizatoare, violența de orice fel etc.);
  •       Să asigure crearea unor structuri interne care să antreneze atât personalul cât și copiii în raportarea situațiilor de violență, în dezvăluirea conflictelor și situațiilor de risc de violență și gestionarea lor nonviolentă;
  •       Să asigure crearea unor structuri externe instituției prin care violențele pot fi identificate (de exemplu vizitarea centrelor rezidențiale din partea unor persoane externe: specialiști în monitorizare, voluntari, membri ai asociațiilor de persoane instituționalizate).
2.2 Monitorizarea serviciilor de implementare a asistenței maternale
Voi urmări cu precădere să se asigure: 
  •         Instituirea obligativității ca asistenții maternali și îngrijitorii care lucrează cu copiii din centre de plasament să urmeze programe adaptate de formare profesională continuă;
  •         Instituirea obligativității ca toți psihologii din centrele de plasament să se înscrie în Colegiul Psihologilor și asigurarea în centrele de plasament a personalului necesar pentru intervenție psihologică și pedopsihiatrică;
  •         Elaborarea unei analize și a unui set de recomandări pentru evitarea supra-diagnosticării psihiatrice și a încadrării necorespunzătoare în grad de handicap a copiilor din sistemul de protecție specială a copilului;
  •         Limitarea, pe cât de mult posibil, a mutărilor copiilor dintr-un centru de plasament în altul sau de la un asistent maternal la altul astfel încât să fie asigurată în cea mai mare măsură posibilă stabilitatea afectivă a acestora, continuitatea parcursului școlar și menținerea legăturilor socio-afective anterior create;
  •         Urmărirea cu prioritate, în procesul de stabilire a asistentului maternal sau a centrului de plasament, a asigurării accesului copiilor cu dizabilități sau cerințe educative speciale la serviciile de sprijin și recuperare necesare.
  •         Auditarea periodică, prin servicii externalizate, a centrelor de plasament și asistenților maternali.
2.3 Îmbunătățirea legislației în domeniul copilului și adopției
54.000 de copii sunt în acest moment în sistemul de protecție, 9.000 de copii sunt abandonați în fiecare an și doar în jur de 900 de copii sunt adoptați anual. Cifre îngrijorătoare care ar trebui să ne dea de gândit.
Legea adopției zace în Parlament, în sertarele comisiilor de la Camera Deputaților. Din păcate lipsește voința politică și asumarea în ceea ce privește adoptarea acestei legi care ar ajuta copiii abandonați. Am depus amendamente la această lege și aștept cu nerăbdare adoptarea lor. Dar mai ales, aștept ca această nouă lege a adopției să fie adoptată de Parlament și promulgată de Președinte.
Legea actuală de protecție a copilului prevede pregătirea adolescenților care urmează să părăsească sistemul de protecție, dar măsurile prevăzute nu au vreo aplicabilitate reală în perioada post‐instituționalizare.
Ne vom reveni ca țară în momentul în care o să acceptăm realitatea și ne vom lupta să nu mai lăsăm pe nimeni în urmă!
2.4 Legislație specială pentru condamnarea traficului de minori și protecție specială pentru victimele minore (vezi secțiunea următoare: Justiție).

IV. JUSTIŢIE

Dreptatea ca valoare fundamentală
Viziunea mea politică pentru următorul mandat parlamentar conține dreptatea ca una dintre valorile fundamentale pentru care militez. Îmi doresc o societate liberă și dreaptă, care se construiește și se întărește permanent prin instrumentele democrației constituționale și prin corectitudine în viața publică.
În exercitarea mandatului meu de parlamentar voi porni mereu de la premisa că nimeni nu este mai presus de lege, că ne naștem egali în drepturi și în responsabilități cetățenești. Cred cu tărie că egalitatea în fața legii este asigurată doar printr-o justiție independentă și imparțială și printr-o legislație nediscriminatorie. Doar în acest fel societatea se poate apăra de cei care încalcă legea, iar victimele au șansa unor cuvenite reparații.
Dialog în stradă la un protest pentru parteneriatul civil, 21 septembrie 2018, Fântâna de lângă Universitate
Flash mob în plenul reunit al Parlamentului, 20 decembrie 2018
În calitatea de senator USR am co-inițiat, susținut și votat propuneri legislative menite să elimine efectele cele mai nocive ale asaltului PSD împotriva justiției. Prin aceste inițiative legislative am propus:
  •  Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ);
  • Modificarea procedurii de numire a procurorilor de rang înalt prin introducerea avizului conform (obligatoriu) al Consiliului Superior al Magistraturii;
  • Statuarea explicită a independenței operaționale a procurorilor;
  • Abrogarea prevederii potrivit căreia magistrații se pot pensiona anticipat, dacă au o vechime de minimum 20 de ani;
  • Prevederea unei durate de 3 ani a perioadei de formare a magistraților în cadrul Institutului Național al Magistraturii și a unei durate de un an a stagiului după absolvire;
  • Eliminarea restricției asupra libertății de exprimare a judecătorilor și procurorilor;
  • Reducerea atribuțiilor inspectorului șef al Inspecției Judiciare;
  • Corectarea unor prevederi privind răspunderea materială a magistraților;
  • Modificarea prevederilor privind revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Din păcate, aceste propuneri legislative au fost respinse în Parlament. De aceea, îmi propun ca, în noul mandat de senator, să continui cu aceeași fermitate lupta pentru reașezarea justiției în spiritul independenței, cu respectarea principiilor separației și echilibrului puterilor în stat. Voi continua să promovez toate măsurile legislative menite să aducă sistemul de justiție într-un cadru legal care respectă principiile și valorile europene, precum și recomandările Comisiei de la Veneția. 
Obiectivul meu în următorul mandat va fi intervenția legislativă și parlamentară necesară pentru curmarea definitivă a traficului de persoane. Astăzi, în România traficul de persoane în scopuri de exploatare sexuală și muncă forțată se menține cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Este vorba de exploatarea (sexuală și prin muncă) mai ales a minorilor, dar și a adulților.
După aderarea României la Uniunea Europeană, odată cu obținerea libertăților de circulație și muncă în spațiul UE, numărul victimelor traficului de persoane, cetățeni români, a crescut considerabil. Cel mai recent Raport al Uniunii Europene, publicat în 2018, menține în continuare România ca prim stat de origine al victimelor traficului de persoane în plan european, raportând un procentaj de 74% cetățeni români din totalul de victime identificate în UE, iar 61% dintre acestea sunt exploatate sexual. Având în vedere implicațiile fenomenului traficului de persoane asupra societății românești, prevenirea și combaterea acestui fenomen necesită, pe plan legislativ, o abordare imediată. În consecință, voi propune adoptarea unor soluții eficiente de combatere a traficului de persoane și de protejare a vicimelor, în special cele exploatate pentru comiterea unor infracțiuni sau exploatate sexual.
Pentru combaterea traficului de persoane voi acţiona în direcţia:
2.1 Modificării Codului Penal prin introducerea unei infracțiuni distincte de exploatare sexuală a minorilor;
2.2 Modificării legislaţiei pentru a permite oferirea de sprijin financiar ONG-urilor pentru servicii destinate victimelor, prin instituirea unui mecanism formal de alocare și administrare transparentă și competitivă a fondurilor;
2.3 Monitorizării, prin mijloace parlamentare, a implementării strategiei naţionale împotriva traficului de persoane şi a planului naţional de acţiune 2018-2022.

Cu grupul parlamentar USR în plenul reunit al Parlamentului, 5 noiembrie 2019