Cu ocazia Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO, aniversată în România pe data de 16 noiembrie, îi cer, împreună cu Uniunea Salvați România, premierului Mihai Tudose să renunțe la ideea retragerii Dosarului Peisajul cultural minier de la Roșia Montană aflat în evaluarea UNESCO pentru includerea sitului în Patrimoniul Modial și să se abțină de la orice altă acțiune al cărei scop ar fi zădărnicirea acestui demers.

Includerea Roșiei Montane în UNESCO este o inițiativă civică pornită în anul 2010 și a fost una dintre principalele revendicări ale zecilor de mii de protestatari care au ieșit în stradă, timp de trei luni și jumătate, în toamna anului 2013. Revendicarea se regăsește și în Proclamația marii adunări a moților de la Câmpeni, din 19 octombrie 2013. În timpul mandatului meu de ministru al Culturii am demarat oficial procedura de înscriere a dosarului Roșia Montană pe Lista tentativă a UNESCO, procedură finalizată la Paris, la începutul acestui an, în ultima zi a Guvernului Cioloș, de către Corina Șuteu. În luna septembrie, Roșia Montană a fost vizitată de o comisie de specialiși ICOMOS, organism raportor pentru UNESCO, concluziile vizitei și raportul final urmând să fie prezentate la începutul anului viitor.

Prin procesul de evaluare și activare a peisajului cultural minier Roșia Montană am urmărit atât recunoașterea largă și protejarea valorii sale universale, cât și inițierea unui program integrat de dezvoltare a localității și a zonei înconjurătoare și de susținere a comunității locale, prin utilizarea diferitelor fonduri europene și naționale existente, pentru domeniile dezvoltare socio-economică, dezvoltare rurală, infrastructură, dar și educație și formare și, bineînțeles, protejarea patrimoniului cultural și natural.

Roșia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munților Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate și perioada medievală, în Epoca Modernă și până în trecutul recent. Mineritul tradițional, bazat pe inițiativa familiilor și a micilor asociații de mineri, s-a încheiat odată cu naționalizarea, în 1948, fiind urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scară mare, încheiat în 2006. La Roșia Montană avem de a face, așadar, cu unul dintre cele mai longevive situri miniere tradiționale cunoscute în ziua de azi. Anduranța sa particulară se reflectă într-o interconectare sistematică și profundă între fundalul natural și fenomenele culturale – din adâncul munților și până la suprafață, de la morfologia peisajului și până la flora și fauna locului și la comunitățile umane locale, totul poartă amprenta interacțiunii semnificative dintre om și mediul natural, care a generat unul dintre cele mai bogate și spectaculoase peisaje culturale ale României, semnificativ în context global.

Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asistență, de aerisire și de evacuare a apei – excavate începând din perioada romană și continuate în perioada medievală și modernă, peisajul roman de suprafață, peisajul industrial istoric, și târgul minier Roșia Montană. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localității însumează mai mult de 80 km din care 7 km datează din Antichitate, alcătuind cel mai vast și mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană.

Potrivit evaluărilor făcute în 2016, Roșia Montană îndeplinește 5 dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roșia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoașterea interacțiunii pozitive, generatoare de valoare, între om și mediul său natural.
https://www.usr.ro/2017/11/16/solicitare-usr-adresata-guvernului-tudose-cu-ocazia-zilei-patrimoniului-mondial-unesco/16


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *