A cincea sesiune parlamentară, februarie – iulie 2019, a fost marcată de câteva mari evenimente. Unul din ele îl reprezintă încercarea majorității PSD-ALDE de a bloca inițiativa cetățenească Fără Penali în Funcții Publice, pentru a nu ajunge la vot în plen. În același timp, Guvernul a ignorat dezbaterea și amendamentele din Parlament și a trecut Codul Administrativ prin OUG, acesta fiind cel mai important act normativ în domeniul administrației din ultimii ani.

Tot în aceeași perioadă au avut loc alegerile europarlamentare, care ne-au arătat că PSD și ALDE nu mai au susținerea populară și nici legitimitatea de a conduce România.  Alături de PNL, USR a supus așadar la vot o moțiune de cenzură, însă fără sprijinul altor parlamentari, nu am avut destule voturi.

Chiar dacă în sesiunile trecute am reușit să mai stăvilim din asaltul PSD-ALDE asupra justiției, nu am scăpat încă de acest pericol. Micile victorii de până acum, deși pare că nu au avut o însemnătate prea mare la momentul lor, arată de fapt că un partid de doar 9% din opoziție poate face o diferență la nivelul unei țări. Mai avem 3 sesiuni parlamentare în fața noastră, în care va trebui să luptăm pentru fiecare amendament sau lege. Voi continua alături de colegii mei să-i reprezentăm cât de bine putem pe românii care ne-au dat votul.

În sesiunea care s-a încheiat am adresat 49 de întrebări și interpelări, dintre acestea, 9 au fost trimise către Ministerul Culturii și Identității Naționale, de unde am primit doar 2 răspunsuri. Din ianuarie 2017 și până la finalul primei sesiuni parlamentare din 2019, am avut 49 de declarații politice, 130 de întrebări și interpelări, 310 luări de cuvânt în plenul Senatului, 87 inițiative legislative și 13 moțiuni simple sau de cenzură.

Am solicitat în Senat deblocarea raportului Comisiei Juridice referitor la ridicarea imunității președintelui Senatului Călin Popescu-Tăriceanu, acuzat de DNA că ar fi primit mită 800.000 de euro. În temeiul unui șantaj politic, PSD ținea raportul în sertar.

În a doua parte a lunii, ne-am izbit de refuzul majorității parlamentare PSD-ALDE la votul pentru parteneriatului civil, o lege pe care am co-inițiat-o, o lege necesară care ar reglementa protecția legală a 800.000 de cupluri care trăiesc într-o uniune consensuală nerecunoscută legal în România. Legea a picat în Senat, și numai toți senatorii USR prezenți au votat pentru lege.

Pe 23 aprilie am lansat, la editura Humanitas, raportul asupra sistemului de protecție a copilului. „Copiii lui Irod – Raport moral asupra copiilor lăsați în grija statului” a fost scris după zeci de vizite în centrele de plasament din țară și sute de convorbiri cu copii instituționalizați, angajați din sistem, ONG-uri și asociații precum și diverși experți care și-au oferit sprijinul și priceperea.

În acest raport am făcut radiografia sistemului de protecție specială și am evidențiat abuzurile prin care trec cei 53.000 de copii lăsați în grija statului. Am mers dincolo de simpla constatare și relatare a neputinței, incompetenței sau corupției din centrele de plasament. Am trimis propunerile mele pentru reformarea sistemului de protecție și am solicitat președintelui României, prim-ministrului, ministerelor ce au responsabilități în domeniul protecției copilului, să acționeze numaidecât, indicând un set cuprinzător de măsuri ce ar asana sistemul de protecție a copilului și ar schimba din temelii viața copiilor lăsați în grija statului.

În cele peste 5 luni și ceva de activitate parlamentară, am sesizat zeci de cazuri de abuz împotriva copiilor și tinerilor lăsați în grija statului către Parchet, Avocatul Poporului, DGASPC și ANPDCA. În februarie, când Dosarul Țăndărei a ieșit din nou în spațiul public, am interpelat instituțiile statului pentru a diminua traficul de ființe umane din România și am solicitat public demisia ministrului Justiției pentru atacul asupra sistemului judiciar.

EDUCAȚIE

Am co-inițiat o lege prin care am vrut să pun capăt dorinței de putere a unor cadre didactice care au transformat autonomia universitară în autoritarismul universitar. Prin aceasta, decanii facultăților ar fi aleși prin votul tuturor profesorilor și studenților din facultatea lor, în loc să fie numiți de un singur om, rectorul universității. Am hotărât că este momentul să dăm mai multă putere comunității din interiorul facultății pentru ca membrii ei să devină mai responsabili și mai implicați deoarece o adevărată descentralizare a sistemului presupune obligatoriu şi acţiuni la baza acestuia.

Deși, inițial, am obținut raport de admitere cu vot în unanimitate la Camera Deputaților, rezultatul votului în plen a fost cel mai bizar de când sunt senator. Atât la Senat cât și la Camera Deputaților, legea a picat fiindcă a avut un număr mic de voturi PENTRU, în timp ce peste jumătate din parlamentari s-au abținut. Acesta e semnalul că puterea baronilor universitari este încă mare și că misiunea de democratizare a mediunului universitar este una de cursă lungă.

Am izbutit să împiedic desfigurarea OUG 4 din 2016, aflată în dezbatere în Parlament, care ar fi salvat pe plagiatorii doctoratelor. Chiar dacă soluția PSD a fost adoptată pe fond, cerând decizie de instanță pentru anularea diplomei de doctor, am obținut ca revocarea titlului de doctor să fie în continuare făcută prin decizia ministrului, la raportul CNATDCU.

Respingerea legii anti-plagiat în Senat

Plagiatul și opacitatea sunt în ADNul PSD. Ieri au respins, cu ură, legea pe care am inițiat-o împreună cu colegul meu Adrian-Claudiu Prisnel ce transparentizează lucrările științifice din bani publici.Am propus ceea ce deja funcționează în țările civilizate: acces liber la lucrările de licență și de doctorat și la alte produse de cercetare finanțate de stat.Da, urmărim prin această lege eliminarea furtului intelectual. Dar este mai important scopul mare al proiectului, creșterea calității cercetării în universități, facilitarea legăturilor între cercetători, accesul unui număr cât mai mare de cetățeni la lucrările științifice. Adică, crearea unei societăți a cunoașterii, care ar trebui să fie un proiect de țară.PSD a adus obiecții mincinoase.Că nu există așa ceva nicăieri în lume. Fals! În Franța există un portal electronic care oferă acces, în funcție de autorizațiile oferite deținătorii de drepturi, la toate tezele de doctorat susținute după anul 2006. În Marea Britanie, un portal administrat de Biblioteca Britanică, cuprinde majoritatea tezelor de doctorat, mare parte dintre acestea fiind cu acces nerestricționat, iar toate lucrările finanțate din fonduri publice sunt în mod obligatoriu cu acces liber. Și sunt multe alte exemple.Iar Ecaterina Andronescu a argumentat că tezele de doctorat sunt destul de publice din moment ce oricine poate asista la susținerea lor. Cât de publice sunt am văzut cu toții când jurnaliștii au încercat să verifice tezele de doctorat ale unor persoane publice precum Gabriel Oprea și doctoranzii lui. În realitate, nu sunt.Vom susține legea în Camera Deputaților, iar dacă PSD se va încăpățâna să o respingă avem deja un plan B. Nu ne lăsăm.

Publicată de Vlad Alexandrescu pe Joi, 24 mai 2018

PATRIMONIU

Am inițiat Legea intervențiilor pe Patrimoniu prin care autoritățile locale vor putea interveni pentru salvarea monumentelor istorice aflate în stare de colaps sau pre-colaps. Legea permite alocarea de fonduri pentru reparații și consolidări precum și facilități financiare pentru proprietarii monumentelor istorice care vor să le repare și să le conserve pentru salvarea, protejarea şi punerea în valoare a unui monument istoric.

Legea a trecut de Senat din fericire, însă în acest moment zace în sertare la Camera Deputaților. Din păcate, politicul nu vede urgența acestei legi. Această inițiativă legislativă ar putea să salveze monumente istorice clasa A sau B prin intervenții atunci când proprietarii nu au destui bani sau refuză să le efectueze. Nu există an în care să nu vedem știri despre prăbușirea și degradarea monumentelor istorice, aproape mereu dintre cele aflate în proprietate privată. Acest lucru trebuie să înceteze!

Deși fac parte din Senat și nu dintr-un organ executiv, m-am folosit de atribuțiile mele ca senator pentru a mă implica în salvarea unor monumente istorice de prin țară.

Am trimis o întrebare parlamentară cu privire la clasarea reședinței de vară a Mitropoliților Ardealului, iar Ministerul Culturii a clasat reședința ca monument istoric clasa A, cu toată opoziția unor persoane și instituții. Datorită acestei campanii am reușit să mai salvăm un monument istoric de importanță națională.

Tot în luna februarie, am cerut clasarea ca monument istoric în regim de urgență a primei școli de fete cu predare în limba română, Institutul „Doamna Elisabeta Știrbey“ din str. Justiției, sector 4, București, pentru ca imobilul să beneficieze de protecție legală. Starea de degradare a ansamblului arhitectonic, vechi de peste un secol, este deosebit de gravă.. Clădirile, aflate în stare avansată de degradare, sunt situate pe strada Justiției nr. 53 și nr. 55, sector 4, în zona protejată nr. 86, Antim, dar nu sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice. Direcția pentru Cultură a municipiului București mi-a solicitat să depun documentația tehnică, istorică și juridică a clădirii, deși era datoria lor să facă acest lucru. Ne-am apucat să facem studiul istoric și releveele necesare. În curând, sper să reușesc clasarea Institutului Elisabeta Știrbey în patrimoniul României, cu toată opoziția rechinilor imobiliari și a instituțiilor statului.

Un exemplu nefericit este Castelul Bay din Treznea, jud. Sălaj, pe care primarul comunei dorea să îl distrugă cu ajutorul ministrului Culturii. În ciuda interpelărilor mele și a presiunii publice pe care am încercat să o susțin, ministrul a semnat ordinul de declasare și a lipsit clădirea de orice protecție.

CULTURĂ

Chiar dacă guvernarea PSD a reușit performanța de a închide 1700 de biblioteci în ultimii ani, consider că românii își doresc în continuare să se dezvolte, să cunoască, să trăiască și să admire cultura scrisă. Împreună cu senatorul PNL Ovidiu Raețchi, am inițiat o lege prin care vor fi reabilitate bibliotecile școlare, asigurând din fondurile Ministerului Educației o sumă în fiecare an pentru achiziția de cărți.

Pe calea unei interpelări parlamentare, am făcut demersuri legale pentru ca arhiva istorică a Societății Române de Radiodifuziune, o arhivă excepțională care cuprinde manuscrisele marilor scriitori români și înregistrări radiofonice de excepție, să fie păstrată în condiții optime. Nu accept ca indiferența și responsabilitatea unor instituții ale statului să ducă la distrugerea manuscriselor și înregistrărilor marilor personalități ale istoriei și culturii române.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *