Vești bune din Plenul Senatului: cu 99 de voturi ”pentru” și 8 abțineri, au fost adoptate ieri o serie de reglementări foarte necesare arheologiei românești.

Propunerea legislativă L422/06.11.2017 trece astfel în Camera Deputaților pentru dezbatere și vot final. Vă invit să urmărim împreună parcursul ei legislativ aici: http://bit.ly/L422_2017

────────────────

▼ Context și principalele modificări adoptate:

În România a existat între 1990 și 2000 un vid legislativ în privința protejării patrimoniului național întrucât legea valabilă până atunci a fost abrogată integral, fără a se păstra reglementările care să asigure o minimă protecție. După acest vid legislativ, în anul 2000 au fost adoptate în sfărșit două astfel de reglementări.

Dacă protejarea patrimoniului naţional mobil a fost reglementată printr-o lege (182/2000), nu același lucru se poate spune despre prevederile referitoare la arheologie, care au fost cuprinse într-o ordonanță de guvern (43/2000), ratificată abia în anul 2006 de Parlament, care a produs multe efecte benefice în vederea protejării și punerii în valoare a patrimoniului arheologic, dar și numeroase neajunsuri și incoerențe, după cum a demonstrat practica ultimilor 18 ani.

Evoluția tehnologică și progresul cercetării sunt evidente pentru oricine în aceste aproape două decenii de când au fost adoptate reglementările în cauză. De asemenea, funcționarea organismelor care se ocupă de protejarea patrimoniului cultural național au fost confruntate cu situații noi, cu un volum de muncă care a crescut exponențial, motiv pentru care reglementările care fac obiectul acestui proiect de lege sunt menite să asigure funcționarea lor normală sau cel puțin apropiată de normalitate.

───

Propunerea legislativă este menită să aducă următoarele tipuri de modificări:

▸ Corectarea, completarea și clarificarea unor definiții, cum ar fi cele ale: patrimoniului arheologic, sitului arheologic, sitului arheologic de interes național, diagnosticului arheologic, supravegherii arheologice, conservării primare și descoperirii întâmplătoare.

▸ Documentaţiile de urbanism care se referă la situri arheologice trebuie să conțină obligatoriu un raport de diagnostic arheologic, iar documentațiile de avizare a proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire conțin obligatoriu un raport de cercetare arheologică preventivă.

▸ O schimbare majoră de optică în privința rolului procedurii de descărcare de sarcină arheologică – aceasta devine o procedură prin care se confirmă că cercetarea arheologică a fost încheiată într-un perimetru al unui sit arheologic. Certificatul de descărcare de sarcină arheologică nu mai reprezintă un simplu act prin care se anulează regimul de protecţie instituit anterior asupra terenului în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic, ci un act prin care se adevereşte finalizarea cercetării arheologice.

▸ Accesul cu detectoare de metal şi utilizarea lor în siturile arheologice sunt permise numai personalului de specialitate înscris în Registrul arheologilor pe baza autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

▸ Autorizarea lucrărilor de construire sau de desfiinţare din siturile arheologice se aprobă numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

──────────────────────

Legea are 29 de inițiatori, dintre care 24 provenind de la USR, 4 de la PSD, 1 de la PMP, cărora țin să le mulțumesc și pe această cale.

Țin să le mulțumesc în mod special senatorilor Lucian Romașcanu și Turos Lóránd, pentru atenția specială și pentru sprijinul important acordat acestei legi, precum și Comisiei Naționale de Arheologie și Direcției Patrimoniul Cultural, de pe lângă Ministerul Culturii și Identității Naționale pentru acordarea sprijinului de specialitate, în 2016, când am început acest proiect.

───
foto: Ruinele Hanului Greci – săpătură arheologică preventivă, str. Lipscani, 2007.


0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *